La Școala Gimnazială Dumbrăvița, județul Timiș, funcționează din decembrie 2025 două stații uRADMonitor MODEL A3. Ambele sunt în clădirea „Casa Albă” de pe strada Creației. Prima stație este în holul de la intrare și servește drept referință. A doua este în sala clasei a III-a F. Stațiile măsoară la fiecare trei minute particulele în suspensie, CO₂, ozonul, formaldehida, compușii organici volatili (VOC), zgomotul, temperatura, umiditatea și presiunea.

Aceasta este configurația cerută în proiectele de școli verzi. Metodologia școlilor verzi (OME 4147/2022, art. 27 lit. b) prevede un sistem care monitorizează calitatea aerului în încăperile ocupate și la nivel de clădire, printr-o rețea de senzori. În caietele de sarcini apare ca „echipament monitorizare integrată factori de mediu”, în Formularul F5. Articolul arată ce înregistrează un astfel de sistem într-o școală în funcțiune. Am folosit circa 155.000 de citiri, din decembrie 2025 până în iunie 2026.

De ce două stații

Un singur senzor oferă cifre. Doi senzori permit o comparație. Prin holul de la intrare trece toată lumea, iar ușa se deschide toată ziua. De aceea holul arată nivelul de bază al clădirii. Clasa arată ce se întâmplă când elevii stau o zi întreagă în aceeași încăpere. Diferența dintre cele două vine din ocupare și ventilație. Pe aceasta școala o poate schimba.

O zi de școală, minut cu minut

Datele se citesc ca un orar. Graficul arată o zi obișnuită: marți, 12 mai 2026.

• Înainte de 08:00 clasa e goală. CO₂ este în jur de 510 ppm, iar zgomotul în jur de 37 dB.
• La 07:53 rezistența senzorului VOC scade brusc, de la 225 la 46 kΩ. În sală nu e nimeni, deci se face curățenie. Produsele eliberează compuși volatili în aer. Elevii sosesc câteva minute mai târziu, înainte ca aerul să-și revină.
• De la 08:00 crește zgomotul și începe să urce CO₂. Trece de 1.000 ppm la 08:40 și de 1.500 ppm în jurul orei 09:15.
• Fiecare pauză se vede ca un vârf scurt de zgomot, de 80–90 dB. E cu circa 20 dB peste nivelul din timpul orelor.
• La prânz sala se golește pentru circa o jumătate de oră. CO₂ scade de la 1.600 la 900 ppm în aproximativ 40 de minute. Sala este aerisită, iar efectul se vede imediat.
• După-amiaza clasa revine. CO₂ urcă fără oprire până la 2.978 ppm, la 16:25.
• La 16:40 clasa pleacă și zgomotul scade imediat. CO₂ scade însă încet: la ora 20:00 este încă peste 1.400 ppm, pentru că sala rămâne închisă. Aerul de după-amiază rămâne în clasă peste noapte.

În aceeași zi, holul (linia albastră) trece rar de 900 ppm.

Pe parcursul anului școlar

Calendarul școlii se vede clar în date. Weekendurile, vacanțele și sărbătorile apar ca zile plate, în jur de 500 ppm, în ambele încăperi:

• vacanța de iarnă: 22 decembrie – 7 ianuarie;
• vacanța din februarie: 9–13 februarie;
• vacanța de primăvară: 6–14 aprilie;
• sărbătorile de 1 decembrie, 1 mai și 1 iunie;
• vacanța de vară, după 19 iunie.

Între 30 ianuarie și 22 aprilie stația din clasă a fost oprită, pentru că a fost scos adaptorul de alimentare din priză. Cifrele pentru clasă acoperă deci 69 de zile de școală: 30 iarna și 39 primăvara.

CO₂ este principala constatare. Aerul de afară are circa 420 ppm. În interior, CO₂ provine aproape numai din respirație. Valoarea lui arată deci cât de bine e aerisită o încăpere pentru câți oameni sunt în ea. Peste 1.000 ppm, aerul proaspăt nu mai ajunge. Studiile de laborator au găsit decizii mai slabe între 1.000 și 2.500 ppm. În această clasă, CO₂ a depășit 1.500 ppm în cea mai mare parte a orelor iarna și în peste jumătate din ore primăvara. În cinci zile de iarnă a atins 5.000 ppm. Aceasta este limita senzorului, deci valoarea reală ar fi putut fi mai mare.

Iarna e mai rău. Când e frig, ferestrele stau închise. Iarna clasa a fost cu 2,6 °C mai rece decât primăvara, iar CO₂ mult mai mare. Problema o rezolvă ventilația mecanică cu recuperare de căldură, inclusă în renovările de școli verzi. Senzorii arată apoi dacă ventilația instalată funcționează.

Stațiile indică la fel când clădirea e goală. În weekend și în vacanțe ambele arată circa 500 ppm, aproape de aerul de afară. Valorile mari din clasă vin deci din ocupare și ventilație, nu dintr-o eroare a senzorului.

Particulele în suspensie sunt puține. În orele de curs, PM2.5 a fost în jur de 4 µg/m³ în clasă. Organizația Mondială a Sănătății recomandă maximum 15 µg/m³ pe 24 de ore. Pentru această clădire, problema nu este praful sau fumul de afară, ci ventilația.

Zgomotul: pauzele se văd în date

MODEL A3 măsoară zgomotul cu un microfon analogic. Nivelul cel mai scăzut a fost adus la 35 dB, valoarea recomandată de OMS pentru o clasă goală. Diferențele dintre ore, pauze și perioadele fără elevi sunt măsurate direct.

Ce se vede:

• Clădirea goală, noaptea și în weekend: 36–38 dB în ambele încăperi.
• Clasa în timpul orelor: mediana 69 dB. Zgomotul trece de 70 dB în 46% din timp și de 80 dB în 20% din timp.
• Pauzele: vârfuri de 80–90 dB în clasă, cu circa 20 dB peste ore. La fiecare 10 dB zgomotul se aude cam de două ori mai tare. O pauză se aude deci de circa patru ori mai tare decât o oră de curs.
• Holul în timpul orelor: mediana 50 dB, cu vârfuri în pauze. Doar 3% din citiri trec de 70 dB.

Studiile din clasele primare găsesc de obicei 55–75 dB(A) în timpul orelor. Valorile de aici sunt normale pentru o clasă de copii mici. Important este tiparul: elevii petrec ziua la 70 dB și peste în clasă, nu pe hol.

Datele de zgomot răspund la întrebări practice. Care pauze sunt cele mai zgomotoase? E mai mult zgomot în clasă decât pe hol? Au redus zgomotul panourile fonoabsorbante sau ferestrele noi montate la renovare?

Produsele de curățenie, văzute de senzorul VOC

MODEL A3 măsoară compușii organici volatili cu un senzor cu oxid metalic (MOX). Rezistența senzorului scade când în aer apar astfel de compuși. Cu cât valoarea e mai mică, cu atât aerul e mai poluat. Senzorul nu identifică substanța, dar arată sigur momentul în care aerul se schimbă.

Am căutat scăderi bruște, de cel puțin 30% în 15 minute, cu sala goală. Le-am găsit în 33 din cele 69 de zile de școală. Cele mai multe au fost dimineața devreme, între 05:20 și 08:10, sau seara, între 17:00 și 18:45. Atunci se face curățenie. Scăderea tipică a fost de 35%, iar cea mai mare de 80%. Aerul și-a revenit în circa 40 de minute.

Contează când se face curățenia. Seara, aerul are toată noaptea să se limpezească. Chiar înainte de 08:00, cum s-a întâmplat în mai multe zile din mai, elevii intră într-un aer încă încărcat. Soluția nu costă nimic: curățenia se face seara sau sala se aerisește o jumătate de oră după. Senzorul arată apoi dacă schimbarea a funcționat.

De la date la alerte

Datele ajută doar dacă cineva le vede la momentul potrivit. Orice cont uRADMonitor are acum alerte în timp real (în engleză pe uradmonitor.com). Alegeți stația, parametrul și pragul. Serverul verifică fiecare citire, iar emailul sosește în circa cinci minute de la depășire. Pentru același episod nu primiți mai multe mesaje: alerta se repetă cel mai devreme după șase ore.

Fiecare persoană își setează propriile alerte. Într-o școală, de exemplu:

• învățătoarea primește o alertă când CO₂ din clasă trece de 1.500 ppm și deschide ferestrele;
• administratorul primește o alertă când senzorul VOC scade brusc în sala goală și verifică programul de curățenie;
• îngrijitorul primește o alertă când PM2.5 crește afară, de exemplu din cauza fumului, și ține ferestrele închise.

Alerta nu aerisește sala. Anunță doar că e momentul să faceți asta.

Responsabilitate, nu doar conformitate

Dashboardul public al școlii, uradmonitor.com/tools/users/scoaladumbravita, arată un scor zilnic al aerului, o vedere săptămânală și un calendar lunar. Are grafice, evenimente și impact. Este în română și engleză, se exportă în PDF și se deschide fără cont. Îl pot folosi profesorii, părinții, elevii și cercetătorii.

Pentru că datele sunt deschise, senzorii pot face mai mult decât să bifeze o cerință:

• Elevii văd curba de CO₂ din propria clasă. O pot schimba singuri, deschizând ferestrele în fiecare pauză, nu doar la prânz.
• O clasă poate compara o zi cu ferestrele deschise în fiecare pauză cu o zi obișnuită. Diferența se vede a doua zi pe dashboard.
• La orele de științe elevii lucrează cu măsurători din propria sală: de unde vine CO₂, de ce crește în timpul orei, ce detectează senzorul VOC.
• Curba de zgomot deschide o discuție concretă despre pauzele cele mai gălăgioase.
• Părinții văd aceleași date ca școala. Discuțiile despre aerisire, curățenie și renovare pornesc astfel de la cifre.

Un senzor nu schimbă singur obiceiurile. Face vizibilă o problemă care altfel nu se vede și arată dacă o schimbare a funcționat. Pentru o școală care vrea statutul de școală verde, acesta este rostul monitorizării.

Pentru constructori și proiectanți

Multe proiecte de renovare a școlilor includ acum în Formularul F5 „echipament monitorizare integrată factori de mediu”. La Dumbrăvița se vede configurația tipică: o stație de referință pentru clădire și câte una în fiecare încăpere monitorizată, cu date publice în timp real. Pentru ofertare publicăm fișe tehnice cu tabel de corespondență.

Resurse:
Configurații și oferte: scoliverzi.uradmonitor.com (română), greenschools.uradmonitor.com (engleză).
MODEL A3, fișa tehnică F5 (RO): PDF · în engleză (EN): PDF
SMOGGIE-CO2, fișa tehnică F5 (RO): PDF · în engleză (EN): PDF
MODEL CITY, fișa tehnică F5 (RO): PDF · în engleză (EN): PDF
Date în timp real: dashboardul Școlii Dumbrăvița
Articolul în engleză: Air Quality Monitoring in Schools: A Case Study in Dumbrăvița

Datele provin de la cele două stații MODEL A3, cu citiri la trei minute, între 1 decembrie 2025 și 29 iunie 2026. Statisticile pentru ore folosesc intervalul 08:00–16:30 din zilele de școală. Zgomotul ambelor stații a fost adus la un prag comun de 35 dB. Stațiile uRADMonitor sunt senzori indicativi, evaluați de AIRPARIF AIRLAB și AQ-SPEC prin comparație cu instrumente de referință. Arată corect tendințele și episoadele, dar nu înlocuiesc stațiile oficiale de monitorizare.