Smogul este poluare vizibilă a aerului: o ceață care se formează când poluanții din trafic, industrie, încălzire și incendii se acumulează în atmosfera joasă. Cuvântul a pornit ca un amestec de „smoke” (fum) și „fog” (ceață), dar smogul modern este mai ales un amestec de pulberi fine în suspensie (PM2.5) și gaze reactive. Când se așază peste un oraș, este în același timp un pericol pentru sănătate și cel mai clar semn vizibil că aerul s-a stricat.

Cele două tipuri de smog

• Smogul de iarnă (cu particule): vremea rece și calmă prinde fumul de la încălzire, trafic și industrie aproape de sol, adesea sub o inversiune termică. E dominat de pulberi fine. Acesta este tipul care afectează orașele din România iarna, agravat de încălzirea pe lemne.
• Smogul de vară (fotochimic): soarele declanșează reacții chimice între oxizii de azot (NOₓ) din trafic și compușii organici volatili, producând ozon la nivelul solului. Este ceața maronie tipică orașelor însorite și aglomerate de mașini.

Ce cauzează smogul

Smogul are nevoie de două lucruri: o sursă de poluare și o vreme care o lasă să se acumuleze. Sursele principale sunt traficul rutier, încălzirea pe combustibili fosili și lemne, producția de energie, industria și incendiile mari. Declanșatorul meteo este de obicei o inversiune termică, un capac de aer cald peste aerul rece de la sol, combinată cu vânt slab, astfel încât nimic nu se dispersează. Geografia contează și ea: orașele din depresiuni prind smogul mai ușor. Un singur incendiu mare poate arunca un oraș în smog sever în câteva ore, așa cum s-a văzut la incendiile de hale din București.

Efectele smogului asupra sănătății

Particulele fine din smog sunt suficient de mici încât să pătrundă adânc în plămâni și să intre în sânge. Expunerea pe termen scurt provoacă tuse, iritații ale ochilor și gâtului, crize de astm și crește riscul de evenimente cardiace și pulmonare. Expunerea pe termen lung este legată de boli respiratorii cronice, boli cardiovasculare și reducerea speranței de viață. Ozonul din smogul de vară este, la rândul lui, un iritant respirator puternic. Copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni cardiace sau pulmonare sunt cele mai expuse.

Cum urmărești smogul în orașul tău

Pentru că smogul e dominat de PM2.5, a-l urmări înseamnă a urmări pulberile fine în timp real. Un senzor live în apropiere îți arată când cresc valorile, cât de sus ajung și când se curăță, exact informația de care ai nevoie ca să decizi dacă închizi geamurile, pornești un purificator sau rămâi în casă. Poți vedea valorile curente pe paginile de calitatea aerului pentru orașele din România, și îți poți măsura propria stradă adăugând un senzor uRADMonitor pe hartă.

📷 IMAGINE 3: captură cu o pagină de oraș / hartă de calitatea aerului arătând valori PM2.5 ridicate. Șterge acest paragraf și pune poza.

Ce poți face cu privire la smog

• În zilele cu smog ridicat, limitează efortul în aer liber, ține geamurile închise și pornește un purificator cu filtru HEPA în casă.
• Reduce-ți propria contribuție: condu mai puțin, evită arderea deșeurilor sau a lemnului când aerul e deja poluat.
• Monitorizează continuu, ca să acționezi pe baza datelor, nu pe baza cum arată aerul.

Întrebări frecvente

Smogul este același lucru cu ceața?

Nu. Ceața este picături de apă. Smogul este poluare, mai ales pulberi fine și gaze reactive, care poate arăta ca o ceață. Ceața e inofensivă de respirat; smogul nu.

Ce poluant domină smogul?

Pulberile fine (PM2.5) domină smogul de iarnă, iar ozonul de la sol domină smogul fotochimic de vară. Ambele se măsoară pentru a aprecia severitatea smogului.

De ce e smogul mai rău iarna?

Vremea rece și calmă și inversiunile termice prind poluarea aproape de sol, iar încălzirea suplimentară adaugă emisii. Împreună, lasă smogul cu particule să se acumuleze zile la rând.

Cum știu dacă e smog unde locuiesc?

Verifică o valoare PM2.5 live pentru zona ta. O creștere susținută a pulberilor fine, mai ales cu un indice „poluat” sau mai rău, înseamnă condiții de smog, chiar dacă cerul pare încă relativ senin.