Martie 16, 2022 : Un nor de praf saharian a ajuns în România pe un vector de curenți purtători din direcția sudului Marii Britanii prin Spania, Franța și Italia:

Deplasarea prafului saharian prin Europa în Martie 2022, sursa NOAA

Cu o compoziție chimică care include 64% silicați, 14% sulfați, 6% cuarț, 5% particule bogate în calciu, 1% bogate în fier (hematit), 1% funingine și 9% alte particule bogate în carbon, cantitatea impresionantă de praf a produs efecte de culoare intens portocalie în atmosfera în special în Spania.

Praful a necesitat aproximativ 24 de ore pentru a călători din vestul europei până în est. În România, partea vestică a fost cea mai afectată, cu un strat observabil de praf portocaliu depus peste tot. Praful saharian suspendat în aer va continua cel puțin până joi dar va fi spalat de precipitațiile care sunt așteptate pe parcursul acestei săptămâni.

Impactul asupra sănătății

Chiar dacă deplasarea prafului este un fenomen normal, în România praful saharian sosește într-un moment extrem de nepotrivit, pe un fond de poluare a aerului deja foarte ridicată, conform senzorilor uRADMonitor. Poluarea cu pulberi fine a atins în 15 martie valori urisase de până la 500ug/m3 în condițiile în care 25 ug/m3 este valoarea limită zilnică conform noilor recomandări OMS (o depășire de 2000%):

În 15 martie înainte de sosirea prafului saharian, poluarea aerului în România era deja foarte ridicată.

Această poluare are deja un impact major în România, unde cauzează peste 24000 de decese premature prin agravarea unor afecțiuni cardio-respiratorii.

Prin cumularea factorilor de poluare odată cu sosirea prafului saharian , calitatea aerului este de așteptat să scadă semnificativ. Prin compoziția chimică pe care o are, praful saharian poate irita ochii, urechile, nasul și gâtul oamenilor cu particule fine de silice și alte minerale care se pot infiltra în țesutul pulmonar unde pot agrava sensibilitățile existente, mai ales dacă persoana respectivă suferă de o boală de bază a căilor respiratorii sau bronșice, cum ar fi astmul sau BPOC.

Praf saharian privit sub microscop

Pentru limitarea acestor efecte se recomandă o expunere cât mai redusă la aerului exterior, folosirea de filtre pe sistemele de ventilație și a aparatelor de purificare a aerului cu filtre sau cu mecanism electrostatic. Măștile uzuale de protecție au efect de protecție limitat pentru că particulele sunt foarte mici. Pe de altă parte, măștile profesionale pentru praf sunt eficiente, dar utilizarea lor uzuală este dificilă.

Ce arată senzorii?

Valorile de poluare cu particule din 15 martie erau deja ridicate în contextul în care praful saharian a sosit în România abia începând cu dimineață de 16 martie. Prin urmare senzorii uRADMonitor erau deja pe indicatorul roșu (Poluare foarte ridicată) și în majoritatea zonelor din țară se putea simți un miros neplăcut de fum. Aerul încărcat cu fum a format paturi imobile cu o concentrație foarte ridicată particule la nivelul solului, chiar acolo unde respirăm:

Pătură de fum imobilă la nivelulu solului, sursă foto: Silviu Gurlui

Pe întregul interval de dimensiune a particulelor 99,5% sunt <2,5 μm în timpul evenimentelor de praf din Sahara. Luând în considerare numai particulele mai mari de 1 μm (considerate limita inferioară a particulelor grosiere), 91% din număr în timpul evenimentelor de praf din Sahara se încadrează în intervalul 1-2,5 μm.

Am comparat datele de la mai mulți senzori uRADMonitor instalați în Europa, aflați în calea valului de praf saharian pe perioada ultimelor zile 12-16 martie:

Senzorii uRADMonitor permit comparații la distanță mare in timp real
Datele de la senzori uRADMonitor instalați în Europa în timpul valului de praf saharian

Linia Roșie reprezintă senzorul din Murcia, Spania, acolo unde cerul a fost portocaliu la momentul de maximă intensitate, așa cum se poate vedea în prima poză din articol. Într-adevăr a existat o creștere a concentrației de PM2.5 în dată de 15 martie, dar de abia a depășit valoarea de 25micrograme per metru cub. La fel senzorii care au urmat parcursul fenomenului – linia Verde în Barcelona , galbenă în sudul Franței, și albastră în Zurich, Elveția, au înregistrat creșteri, dar nesemnificative, particulele de praf saharian aduse la sol fiind probabil de dimensiune mai mare. Riscul pentru sănătate este dat de particulele de dimensiuni mici, PM1, PM2.5 și PM10 cum sunt cele rezultate din arderi.

Din păcate, cu totul altă este situația în România, atât un senzor luat la întâmplare din Timișoara (linie portocalie) cât și un senzor luat aleator din București (linie mov) arată valori uriașe de poluare, periculoase pentru sănătate.

Aparent praful saharian e mai mult o curiozitate care doar ne arată fragilitatea atmosferei în care respirăm cu toții. Din păcate pentru români, acestia continuă să respire un aer mult prea poluat, cu un impact dezastruos asupra sănătății.

Realitatea localităților din România în timpul sezonului rece

Știrile ProTV au realizat azi un material care prezintă câteva din cauzele din spatele valorilor ridicate de poluare: