Știm bine că traficul este o sursă majoră de poluare. Dar ce înseamnă asta, de fapt? Primul lucru care ne vine în minte este, desigur, gazul de eșapament, care conține monoxid de carbon, oxizi de azot și particule în suspensie, toate acestea putând avea efecte dăunătoare asupra sănătății umane, în special în cazul expunerii pe termen lung. Nu uita să oprești motorul când stationezi, mai ales când în jur sunt copii sau bătrâni.

Este general acceptat că expunerea la gazele de eșapament auto poate contribui la probleme respiratorii și cardiovasculare și poate fi, de asemenea, un factor care contribuie la dezvoltarea anumitor tipuri de cancer. Dar, problema e mai mare de atât. Și spre surprinderea unora, nu există transport fără poluare, nici măcar pentru mașinile electrice.

Emisiile legate de transportul rutier sunt, în general, clasificate în două categorii: emisiile de evacuare care rezultă în principal din chimia arderii combustibilului (numite EE) și emisiile non-esapament (NEE) care rezultă din uzura și frecarea diferitelor suprafețe (drum, anvelope , plăcuțe de frână, ambreaj). NEE include și particulele depuse pe drumuri (de exemplu praf, polen, microbi) și care pot fi readuse în suspensie de mișcarea traficului sau de vânt. Toate aceste surse contribuie la o imaginea mai mare a poluării cauzate de trafic.

Particulele metalice de la abraziunea plăcuțelor de frână (praful de abraziune a frânei) pot provoca inflamații și pot reduce capacitatea celulelor imune de a ucide bacteriile, în mod similar cu particulele derivate din particulele de evacuare a motorinelor, arată un nou studiu condus de cercetătorii de la King’s College din Londra.

Odată cu creșterea gradului de conștientizare a impactului negativ al poluării, s-au făcut eforturi considerabile pentru reducerea poluării cauzate de trafic, dar toate aceste eforturi au fost canalizate în direcția reducerii poluării cu EE (emisii de eșapament): standarde mai stricte impuse producătorilor (standardul EURO) sau proliferarea mașinilor electrice.

Toate modurile de transport și-au redus emisiile de CO, NH3, NMVOC, SOx și NOx din 1990, cu excepția aviației internaționale și a transportului maritim, ale căror emisii de NOx au crescut. Sursa EEA.

Cu toate acestea, poluarea cu particule fine a continuat să fie o problemă, din cauza NEE (emisii non-esapament).

Senzori multiparametrici pentru calitatea aerului uRADMonitor Model A3 (inclusiv particule în suspensie) desfășurați în Timișoara, România, lângă drumurile principale. Mii de astfel de senzori funcționează în mai multe orașe de pe tot globul.

Pentru a caracteriza eficient poluarea cu particule generate de NEE, este important să începem să înțelegem mecanismele de emisie ale acesteia. Și aceasta rămâne o adevărată provocare pentru că există mai mulți parametri care influențează fenomenul. Folosind senzori instalați lângă marile bulevarde în mai multe orașe de pe glob, uRADMonitor acumulează date valoroase care descriu în detaliu acest fenomen de poluare dar ne lipsesc mai multe studii asupra datelor.

Faceți cunoștință cu Proiectul CEPARER

În acest context, un proiect intitulat Caracterizarea emisiilor de particule resuspendate de vehiculele rutiere („CEPARER” din franceză „Caractérisation des émissions de particules remises en suspension par les véhicules routiers”) este derulat în prezent de o echipă de cercetători de la École supérieure des techniques aeronautiques et de construction automobile (ESTACA) în parteneriat cu Airparif și Uniunea Tehnică pentru automobile, motociclete și biciclete (UTAC). Acest proiect este susținut de Agenția Franceză de Mediu și Management al Energiei (ADEME) ca parte a programului AQACIA2020 (Îmbunătățirea calității aerului: înțelegeți, inovați, acționați) lansat în 2020.

Obiectivul proiectului CEPARER este studiul detaliat al mecanismelor care contribuie la resuspendarea particulelor de către vehicule în mișcare, caracterizarea modurilor de emisie și a principalilor factori care influențează resuspensia (viteza, categoria și greutatea vehiculului și tipul anvelopelor) . Proiectul, care se va întinde pe trei ani (2022-2025), se va desfășura în două părți:

  • un studiu de laborator pe un banc de testare la ESTACA -și-
  • un studiu în aer liber pe una dintre pistele UTAC de la autodromul Linas-Montlhéry.
Aerodromul Linas-Montlhéry, sursa foto autocult.fr

Aceste două faze ale proiectului vor aduce o perspectivă importantă asupra concentrațiilor și dimensiunilor particulelor resuspendate și a corelației cu caracteristicile vehiculelor. Vor fi studiați și factorii care favorizează acest fenomen de poluare NEE.

Impactul asupra sănătății

La nivel global, deteriorarea calității aerului este o preocupare majoră, deoarece impactul poluării asupra calității vieții este considerabil. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) și Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), costul poluării aerului asupra sănătății și mortalității în țările Uniunii Europene în 2010 este de 1.575 de miliarde de dolari. Estimăm că acest număr s-a dublat până în 2020.

Implicarea uRADMonitor în proiect

Am furnizat un lot de senzori de particule uRADMonitor personalizați, fabricati in Timisoara. Lotul include codul sursă, astfel încât să poată fi personalizat în continuare de către cercetători pentru nevoile lor în cadrul experimentului.

Senzori fabricați la Timișoara parte a experimentului CEPARER din Franța

Dispozitivele uRADMonitor sunt capabile să măsoare mai multe dimensiuni ale particulelor, inclusiv 0,3, 0,5, 1, 2,5, 5 și 10 microni pentru a genera un set mai larg de date despre fenomenul de resuspensie. Firmware-ul personalizat furnizat asigură, de asemenea, o rezoluție temporală maximă de 1 Hertz, astfel încât senzorii vor putea surprinde chiar și creșterile scurte ale concentrației de particule. Mai multe despre acești senzori aici.