Poluarea aerului este contaminarea aerului cu substante care sunt daunatoare pentru sanatatea omului sau pentru buna functionare a ecosistemelor. Poluarea aerului are atat cauze naturale cat si antropice dar ponderea pentru a doua categorie este din pacate mult mai mare, incluzand toate actiunile umane care au rezultat in tulburari grave ale compozitiei aerului prin eliberarea de poluanti atmosferici. Poluarea cauzata de om a inceput devreme, de la descoperirea focului dar a atins cote alarmante in timpul revolutiei industriale (secolele XVIII / XIX) cand cantitati foarte mari de carbune au fost arse pentru diversele aplicatii industriale.

Marele Smog din 1952 a fost un fenomen sever de poluare a aerului, care a avut loc la Londra între 5 și 9 decembrie 1952, datorat încălzirii locuințelor folosind cărbune si aparitiei unui fenomen de inversiune termica care a blocal aerul poluat la nivelul solului. În acea lună au murit peste 4.000 de oameni (prin afecțiuni cardiovasculare și respiratorii), iar în lunile următoare s-au înregistrat alte câteva mii de decese, efectele negative resimțindu-se și pe termen mai lung (prin diverse tipuri de cancer și tulburări neurologice).

Sanatatea omului e conditionata de calitatea mediului in care traieste. Unul din factorii majori care contribuie la calitatea mediului este aerul ambiental. In medie, un om consuma zilnic 11000 de litri de aer (sau aproximativ 12kg de gaz) printr-un schimb permanent de gaze intre aer si plamani. Aerul patrunde pana la nivelul plamanilor si transporta oxigenul dar si alte substante toxice daca acestea exista in aer, conditionand in mod direct sanatatea noastra.

Poluarea aerului reprezintă cea mai mare cauză de moarte prematură în Europa urbană. Pulberile în suspensie, dioxidul de azot și ozonul de la nivelul solului sunt recunoscuți în prezent drept cei trei poluanți care afectează cel mai grav sănătatea umană. Expunerile pe termen lung și cele maxime la acești poluanți variază ca gravitate și impact, de la efectele minore asupra sistemului respirator până la decesul prematur.

Dioxidul de azot (NO2) este un gaz de culoare brun-roscata, cu miros acru specific, inecacios. Este generat de motoarele cu combustie interna, o sursa importanta de poluare cu NO2 fiind traficul. Este prezent si in fumul de tigara. Dioxidul de azot este toxic pentru oameni si animale cu efecte proportionale cu concentratia, de la distrugeri la nivelul tesutului pulmonar pana la moarte. Reduce imunitatea si creste riscul contractarii unor boli precum pneumonia sau gripa. Sub influenta razelor solare devine un precursor pentru ozonul troposferic.

Ozonul (O3) este un gaz usor albastru cu miros intepator. Are un potențial ridicat de oxidare si astfel este un pericol respirator puternic. Poate sa afecteze mucoasele și țesuturile respiratorii la animale si om, precum și țesuturile din plante. In concentratii mai mari provoaca reducerea functiei respiratorii. Ozonul de la nivelul solului rezulta din oxizi de azot transformati in prezenta luminii soarelui.

Pulberile in suspensie (PM) se referă la particule mici cu un diametru de sub 10 microni. Aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni, provocând alergii, boli respiratorii și cardiovasculare. Sunt generate de arderea combustibililor fosili în vehicule, praful rutier și diferite procese industriale. Arderea cărbunelui în țările în curs de dezvoltare ramane o sursa importanta de particule.

Smog in Bucuresti, martie 2020, amplificat de un fenomen de inversiune termica repetat succesiv in lunile reci. Concentratia de particule in suspensie a fost extrem de mare.

Directiva 2008 privind calitatea aerului, în prezent în curs de revizuire, obligă statele membre să reducă expunerea la particule fine în medie cu 20% până în 2020, pe baza nivelurilor din 2010. Directiva privind plafoanele naționale privind emisiile limitează anumite emisii, inclusiv pulberile în suspensie (PM) și dioxidul de azot (NOx) la nivel național. În întreaga Uniune Europeană în 2013, dioxidul de azot (NO2) care este produs în cea mai mare parte de trafic, a cauzat 68.000 de decese premature. Ozonul (O3) a ucis 16.000, iar particulele mici (PM2.5) au cauzat 436.000 de decese în același an. PM2.5, particule microscopice de praf și funingine cauzate de arderea combustibililor fosili, pot intra în plămâni și sânge provocând afecțiuni multiple.

„După unele estimări, 23.000 de decese au loc anual în România din cauza poluării aerului cu particule fine în suspensie. Peste 1.800 de morţi premature sunt atribuite poluării cu bioxid de azot. ” (Karmenu Vella, Comisarul European pentru Mediu, la vizita in Romania din Februarie 2018).